Puterea adevărată a unei femei se află în deschiderea ei, în curajul său de a se lăsa să simtă și în generozitatea sa de a îmbrățișa toate aspectele vieții; de a nu fugi, ci a înfrunta și sparge întunericul pentru a ieși în lumină.
Sensibilitatea noastră ne face să fugim de „durerile” noastre, ne este teamă să ne uităm adânc în noi, să întâlnim aspecte mai puțin plăcute, sau să le vedem la cei din jurul nostru. Este ca și cum am semnat un contract ce nu poate fi renegociat, în care ne-am spus că nu vom ceda nicicând vulnerabilității, expunerii, sau oricărui alt aspect ce ne încurcă, ne scoate din zona noastră de control, ne dojenește, atenționându-ne cu privire la trezirea la cele adevărate și importante pentru suflet.
Pare o cale mai ușoară, deși lupta de a ne convinge în fiecare zi că suntem „bine” , că totul este ok, că vor trece toate, ne sleiește de puteri, închide în noi compasiunea, răbdarea, simțirea celorlalți, înțelegerea și iertarea. Ne amăgim că putem face față, că putem controla viața, că se poate sau putem tot, însă undeva, profund în noi, știm că viața schimbă tot, că nimic nu rămâne la fel, că oamenii se nasc, cresc și mor, că există o ciclicitate, o lege a vieții numită viață-moarte-viață și că nu putem ține de nimic, că nu putem opri în loc pe nimeni, nici măcar trezirea și transformarea noastră.
Cel mai greu lucru este să vedem că în noi există teamă, de despărțiri, de pierderi, de transformări radicale, de singurătate, de faptul că am putea simți vinovăția, rușinea, judecata, durerea, suferința separării ființei noastre de esența sa, de casa sa, de Adevăr. Alegem astfel inconștient să ne protejăm, să ne uităm doar spre aspectele noastre luminoase, să respingem în noi și în afara noastră orice este „rău”, „slab”, „murdar”, „imoral”, „mama vitregă”, aspecte neplăcute și neadmirate de ceilalți și de societate, fără să realizăm că astfel respingem părți din noi, ne separăm de părți ale noastre nevindecate, ce țipă în noi, ne închidem simțurile, ne închidem sufletul, ne răcim și renunțăm la darul sacru de a fi una cu viața, în toate aspectele ei de manifestare, de a o trăi în toată libertatea, intensitatea și splendoarea ei, de a fi deschise spre lume, calde și luminoase.
Uităm să fim înțelegătoare, iertătoare, ne pierdem răbdarea de a discerne cu claritate lucrurile, ne aruncăm în prejudecăți și verdicte asupra noastră și a celor din jur, ne creștem agresivitatea interioară și exterioară numind-o putere.
Ne transformăm Iubirea în luptă, retragere și separare … Îl ascundem pe Dumnezeu în umbra Ego ului mohorât, pururea nemulțumit și furios.
Puterea adevărată a unei femei se află în deschiderea ei, în curajul său de a se lăsa să simtă și în generozitatea sa de a îmbrățișa toate aspectele vieții, de a o trăi în toată libertatea, intensitatea și splendoarea ei, de a fi una cu ea și cu Sacrul. Cheia puterii unei femei este în Inima sa!
Din iubire, Cornelia-Alina Mihail În măsura în care simți interes pentru aceste materiale informative și dorești să lucrezi mai mult cu tine poți accesa și pagina de Facebook Cornelia-Alina Mihail. Îmi poți scrie la e-mail: alinacorneliamihail@gmail.com; sau telefon: (0040) 726460166