Atunci când femeile încep să spun NU vocii lăuntrice autoritare, care le spune autoritar : „da, are dreptate, regresezi, trebuie să faci ceva, nu poți să nu faci nimic, nu poți lăsa lucrurile așa, se vor pierde, ceilalți vor suferi … etc”, ele trăiesc simultan o serie de emoții complexe. Un fel de gol imens în interior, un fel de regret, de dezamăgire în a nu urma drumul cunoscut, bătătorit, către reușită, o teamă de a nu-i dezamăgi pe ceilalți, de a le distruge imaginea pe care o au despre ele, dar în același timp o senzație de putere adusă de acest „nu”, de bucuria de a-și asculta vocea autentică, de a reduce la tăcere „tiranul” interior.
Îmi amintesc momentele când am simțit în interiorul meu să spun nu, să nu mai accept un job sau o relație care nu mă mai împlineau, în care nu mă mai vedeam pe mine ci doar cealaltă parte. Este ca și cum te dăruiești atât de mult încât te pierzi pe tine complet, iar întoarcerea sporadică din ce în ce mai puțin la tine te sperie, căci este momentul de adevăr, pe care nu vrei să-l vezi … momentul în care realizezi că tu de fapt nu mai exiști.
Ruperea atunci de ceea ce reprezintă realitatea este și mai grea, căci a renunța pare echivalentul pierderii a tot, este ca o moarte a unei întregi și singure realități. Sentimentul de pierdere este profund, însă momentul aduce cu sine și o mare eliberare, spațialitate și aer, apoi șansa urmării propriei căi, a propriei chemări.
Este un moment puternic de alchimie interioară, iar atunci când o femeie încetează să mai facă este momentul să învețe să fie, iar acest lucru nu este un lux, ci o disciplină, o asumare constantă, conștientă, minut cu minut. Disciplina de a-și asculta vocea interioară, de a rezista agresiunii celorlalte voci din ea și din afara ei, care îi vor spune în continuare ce trebuie să facă, și apoi sacrificarea a tot ceea ce nu-i aduce în profunzime mulțumire, pierzând astfel beneficiile iluzorii, care însă, de multe ori, i-au fost singura hrană.
Odată ce această rană se va fi vindecat, este un loc imens, un potențial infinit, ce se va deschide înlăuntrul său, o șansă, o poartă deschisă spre primii pași în călătoria spre inima ei și este doar o chestiune de timp, până când se va materializa într-o viață nouă, o existență la care înainte doar visa.
Te aștept să explorăm acest A Fi, reamintirea esenței tale profunde, să spunem nu cunoscutului dureros și să deschidem porțile unui DA imens existenței, să pătrundem tainele sufletului și a relației sale mirifice cu Dumnezeu.
Urmărește materialele și evenimentele și hai să te cunoaștem, să ne împărtășești povestea ta și să participi la adăugarea unui capitol nou pe care îl putem scrie împreună; Împreună este mai ușor!
Alege conștient să manifești o lume și o viață mai bună! Din iubire, Cornelia-Alina Mihail
În măsura în care simți interes pentru aceste materiale informative sau dorești să lucrezi mai mult cu tine poți accesa și pagina de Facebook Cornelia-Alina Mihail sau îmi poți scrie la e-mail: alinacorneliamihail@gmail.com; sau telefon: (0040) 726460166
Au experiente neplacute si prefera singuratatea. Altele sunt pur si simplu hotarate, altele au regrete dupa ce a spus nu vand dr fapt vor sa spuna Da!
ApreciazăApreciază
Buna ziua, din pacate abia acum am descoperit raspunsul tau. Iti multumesc pentru timpul acordat :). Tot ce spui tu este adevarat, ceea ce este insa cu adevarat relevant pentru fiecare dintre noi, ca femei, este sa ajungem sa ne cunoastem, sa stim/ sa simtim cu claritate acel da sau nu si atunci totul devine simplu. Fericirea si implinirea unei femei se intampla atunci cand ea se simte pe drumul sau, pe drumul dictat de sufletul ei. Te imbratisez, o saptamana inspirata!
ApreciazăApreciază
scuze am vrut sa scriu *cand si *de fapt vor sa spuna Da! Nu am cum sa modific. La multi ani de ziua copiilor. Si un wekeend placut!
ApreciazăApreciază